Costel Zăgan
Alter versus ego (2)
Unu, cavalerul moldav al tristei figuri europene, s-a născut înzăuat, înaripat de noile idealuri euro, dornic să se îndrepte pe sine și pe ceilalți, să rectifice și să gestioneze natura, stăpânit de dorința de-a ieși din sine, de a identifica relativul cu absolutul, muritorul cu nemuritorul; în forul său interior războindu-se virtutea cu viciul, lenea cu hărnicia, generozitatea cu egoismul.
Toate învârtindu-se în jurul iraționalului, magicului și misticului. În tabăra sa imaginară găsindu-se: sfântul, sacerdotul, stăpânul, fachirul, savantul, artistul, judecătorul, pedagogul, soldatul, gospodarul și călăul.
Altu, cavaler al cauzelor pierdute, este prietenul necondiționat al așa-numitelor rebuturi sociale: infractorul, vagabondul, cerșetorul, prostituata grație mizeriei, imbecilității, voluptății, luxului și nebuniei cotidiene.
Unu are de partea lui sfințenia, eroismul, lașitatea, forța creatoare și trădarea.
Altu caută zadarnic adevărul, binele, frumosul, fericirea și siguranța zilei de mâine.
Și Unu, și Altu iubesc teologia, filosofia, arta, știința, tehnica și politica și caută fericirea pe pământ, între cer și uscat, oriunde în Univers sau în cerul imaginației religioase.
Adică, și Unu, și Altu nu-s decât fețele diferite ale Ianusului creator!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu