Costel Zăgan
În căutarea unei poveşti de Crăciun
M-am trezit cu ochii
plini de viscol
şi de
ninsori de legănat copilăria
Brrr Doamne
ce iarnă imaginară
cu
mâinile înmănuşate-n versuri
cu
haine călduroase de sonete
şi
căciuli trase
peste ochii copilăriei
ninge
pastel de Crăciun
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu